Scurt istoric al integrării militare europene IX (1994-1996)

May 7, 2015
Marius Pricopi

Seria „Scurt istoric al integrării apărării europene” prezintă într-o lumină nouă o succesiune de evenimente importante din construcţia europeană, evenimente analizate prin „lentila” procesului de integrare a apărării europene. În acest articol: anii 1994-1996.

Pentru a duce la bună îndeplinire misiunile de tip Petersberg, statele Uniunii Europei Occidentale (UEO) au constituit în 1995 şi alte structuri militare multinaţionale (distincte de Corpul european de armată – Eurocorps), astfel:

– Forţa Europeană Operaţională Rapidă (Eurofor) – forţă de reacţie rapidă compusă din forţe terestre aparţinând Franţei, Italiei, Portugaliei şi Spaniei;

– Forţa Maritimă Europeană (Euromarfor) – forţă navală multinaţională compusă din forţe aparţinând aceloraşi state ce compun şi Eurofor;

– Grupul Aerian European – compus din forţe aeriene ale Regatului Unit şi ale Franţei; ulterior, Grupul se va extinde pentru a cuprinde forţe aeriene şi din cinci alte state contribuitoare (Belgia, Germania, Italia, Olanda şi Spania).

Între timp, la 1 ianuarie 1995 Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa devine instituţie internaţională, sub denumirea de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Schimbarea aduce cu sine o reconfigurare a organizaţiei, dar şi trei noi dimensiuni definitorii [1]:

1) politico-militară (controlul armamentului, combaterea terorismului, securitatea frontierelor);

2) economică şi de mediu;

3) umană (democratizare, educaţie, alegeri libere, drepturile omului, libertatea media).

Acesta a fost ultimul pas în procesul de redefinire a rolului Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, atât de necesar după colapsul Uniunii Sovietice şi demarat încă din noiembrie 1990, prin semnarea Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă.

Ideea unei identităţi europene de apărare, menţionată pentru prima dată în Platforma asupra Intereselor Europene de Securitate (1987), a fost reluată şapte ani mai târziu, cu ocazia întrunirii Consiliului de Miniştri ai UEO la Noordwijk (Olanda).

Întrunirea s-a finalizat prin adoptarea Declaraţiei de la Noordwijk, pe 14 noiembrie 1994. Vizând, din nou, o întărire a pilonului european al Alianţei Nord-Atlantice, Declaraţia conţine concluziile preliminare cu privire la formularea unei Politici Europene de Apărare Comune. Aceasta ar urma să conducă, pe termen lung, la o apărare europeană comună, compatibilă cu cea existentă în cadrul Alianţei Nord-Atlantice [2].

În această direcţie, pasul următor a fost făcut pe 3 iunie 1996 la Berlin, la întrunirea ministerială a Consiliului Nord-Atlantic. Comunicatul final al conferinţei stipulează în mod clar construirea unei Identităţi Europene de Securitate şi Apărare, care să permită aliaţilor europeni o contribuţie mai coerentă şi mai eficientă la misiunile şi activităţile Alianţei, ca expresie a responsabilităţilor partajate [3].

Demersul urma să fie bazat pe principii militare recunoscute, sprijinite de o planificare militară adecvată, care să facă posibilă întrebuinţarea unor forţe capabile să opereze sub controlul politic şi direcţionarea strategică a UEO.

Totodată, statele membre ale Alianţei au convenit să pună o parte din capabilităţile NATO la dispoziţia oricărei eventuale operaţii condusă de UEO.

 

[1] Cf. The Three Dimensions of OSCE, http://www.international.gc.ca/osce/three-trois.aspx?lang=eng, accesat la data de 7 mai 2015.

[2] Cf. Noordwijk Declaration, http://www.weu.int/documents/941114en.pdf, accesat la data de 7 dec. 2011.

[3] Cf. Final Communiqué of the Ministerial Meeting of the North Atlantic Council, http://www.nato.int/docu/pr/1996/p96-063e.htm, accesat la data 9 dec. 2011.

 

Notă: Fragmente din acest articol au fost publicate de autor şi în cartea Integrarea militară europeană, Sibiu, Editura Techno Media, 2014, ISBN 978-606-616-139-8.



Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului acestui articol este autorizată, cu condiţia precizării sursei.
Autorul îşi asumă în totalitate responsabilitatea pentru conţinutul acestui articol.